Să fie întuneric şi să fie noapte. Să fie în apartamentul meu. Să fie muzică în surdină şi lumânări aprinse. Să fie lenjerie albă din saten pe patul meu şi petale rosii de trandafiri. Să fiu eu cu dragostea mea. Să port un top din voal roşu de mătase şi să mă lege la ochi. Să mă ia de mână şi să mă conducă în camera iubirii. Să-mi dezlege privirea şi să mă sărute pasional. Să ia în gură jarteaua din mătase şi să o arunce nerăbdător. Să mă dezbrace din priviri în timp ce şampania curge în pahare. Să ciocnim de fericirea ciocnirii trupurilor noastre. Să bem savoarea extazului. Să-mi sfâşie cu dinţii voalul. Să fie întuneric şi să fie noapte. Să mă întindă pe cearceaful încă uscat şi să mă alinte cu petalele de trandafiri. Să-mi savureze degetele picioarelor şi să-mi sărute genuchii. Să-mi guste vinul dulce. Să se ascundă între sânii mei şi să mă facă a lui. Să urle lupii în pădure şi să urlăm şi noi de plăcere. Să curgă şampania si trupurile noastre să tremure. Să fie întuneric şi să fie noapte. Să ne dorim din nou şi nimic să nu fie interzis. Să escaladăm munţii. Să plouă peste cearceaf şi să gustăm picăturile de ploaie. Să adorm pe pieptul lui în timp ce îmi mângâie părul. Să-mi sărute pleoapele şi să mă strângă tare la pieptul lui. Să-mi simtă răsuflarea şi să-mi strivească sânii. Să mă trezesc şi să fie zi. Să fie ascuns în mine şi să-l sărut...
